Web Toolbar by Wibiya

25 aprilie 2011

Barajul Drăgan(Floroiu)

Cum a doua zi de Paşti nu e ca şi prima, nici vremea nu a fost la fel(de bună, din păcate)... dar asta nu înseamnă că trebuie stat acasă.
Aşa că, după o dimineaţă indecisă în care nu ştiam dacă merg undeva sau nu, la ora 13 mă hotărăsc și o iau la drum spre Valea Drăganului și Barajul Floroiu.



Drumul până la Huedin e probabil cel mai puţin plictisitor drum naţional-european care pleacă din Cluj, aşă că nu mă plictisisc deloc, ba chiar mă enervez pe câţiva "şoferi talentaţi" care depăşesc ca să fie depăşiţi. După o scurtă aşteptare la o barieră, începe satul Valea Drăganului cu multă viaţă şi agitaţie pe uliţe. Înaintând, peisajul se schimbă şi se înfrumuşeţează, în timp ce calitatea drumului scade vizibil, dar revine miraculos cu un asfalt bun pe ultimii doi kilometrii.





Cabane izolate

Barajul a rămas la fel cum mi-l aminteam de anul trecut. Cele câteva cabane de pe celălalt mal îmi stârnesc din nou atenţia, în special datorită izolării lor(sunt sătul de zgomotul şi agitaţia din oraş şi aş prefera un loc liniştit când vine vorba de relaxare, iar acel loc pare perfect pentru aşa ceva). Liniştea e intreruptă de nişte zgomote de motocicletă, iar la o privire mai atentă îi recunosc în zare pe Bucur şi Ionuţ.








Pe drumul de întoarcere observ motociclete și pe cei doi camarazi(împreună cu pasagerele lor) pe care i-am menționat mai sus și mă opresc să îi salut şi să le urez poftă bună, iar eu continui drumul spre casă(fiind animat mai ales de faptul că muream de foame).





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu