Web Toolbar by Wibiya

9 martie 2010

Transalpina 31.07-02.08 2009

Azi mi-am vandut Dominatorul. Poate am facut o prostie, poate ca nu. Oricum, mi-am prelungit timpul de asteptare pana la inceputul sezonului.
Daca s-a intamplat ce s-a intamplat, m-am gandit sa povestesc despre Intrunirea Transalpistilor 2009. Evenimentul a fost prima mea excursie moto ce sa desfasurat pe perioada a 3 zile si totodata prima excursie care a totalizat 400km. Probabil ca multi se uita cu dezinteres zicand "am facut 400km intr-o zi", dar de felul meu sunt mai tanar si cum abia anul acesta termin liceul, nu e tocmai ceva de trecut cu vederea pentru mine.
Dupa indelungi pregatiri a venit si ziua Z, 31 iulie 2009. Dupamasa pe la 4, ne-am strans toata gasca de peste 15 motocicletele la OMV si am pornit calare spre Obarsia Lotrului. Drumul pana la Sebes a fost unul lejer, ce l-am mai parcurs vara trecuta de inca 5 ori pe fiecare sens, astfel ca si acum stiu fiecare curba, sat, etc. Inainte de Sebes am facut plinul si am ramas mirat de consumul de 3.7% al Dominatorului. In continuare drumul spre Obarsie a fost marcat de reparatile si invenstitia in infrastructura a CNADNR, care asfalteaza DN67C. Pe portiunea de offroad de la final am tras un pic de acceleratie, astfel incat am ajuns destul de repede de la Lacul Oasa la Obarsie, iar intrarea in camping a fost putin spectaculoasa, caci toata lumea se uita la mine ca si cum as fi gresit locul fiind pe Dominator. Prima zi s-a terminat la o poveste in jurul focului de tabara, amuzandu-ma cum Bucea a imbatat 2 motociclisti polonezi, veniti in vizita pe plaiurile mioritice. Dupa ce am mers la culcare am constatat ca sacul meu de dormit e o gluma si m-am echipat cu tot ce am putut pentru a nu muri de frig.

Lacul Oasa
Lake Oasa

Dominatorul
My Dominator

Vedere de pe cealalta parte a barajului
Dimineata(se pot observa in mijlocul imaginii cei 2 polonezi amintiti)


Ziua a doua a fost una mai putin fericita pentru mine. La 5 km dupa ce am plecat din camping, pe urcarea spre Pasul Urdele motorul incepe sa sune foarte urat. Aveam sa aflu mai incolo ca o supapa dereglata facea acel scandal inauntrul motorului. Cum nu imi doream sa stric motorul, am decis sa las motorul in camping si am devenit pasagerul lui Tudor(Suzuki DR 800 Big). Pe drum am fost destul de posomorat, lucru pentru care nici la capitolul fotografii nu am excelat. Cum muntele e munte, bineinteles ca ne-a prins si ploaia si ca sa fie si mai superb costumul meu de ploaie a ramas in topcase, asa cum se vede in imaginea de mai sus. La intoarcerea spre camping am avut un mic "photo shoting" langa viitorul pod de pe Lotru, dar din pacate doar 2 sau 3 fotografii au iesit cat de cat. Ajuns la cort am mai avut inca o surpriza, constatand ca nu voi mai imprumuta un asa obiect esential niciodata. Ploaia ce ne-a prins sus pe munte a udat si Obarsia Lotrului, lasandu-mi cortul precum un bazin olimpic "acoperit". Am ras si nu am avut ce face decat sa mai salvez ce pot si sa ma refugiez in cortul lui Bucea. Seara s-a lasat cu o ameliorare a stari mele, data de speranta ca urmatoarea dimineata poate imi reparam supapa nazdravana si nu ratam traseul pe la Petrosani si Simeria.

Pe urcare spre Pasul Urdele

Dn67C in curs de amenajare

Frumoasa noastra tara
Transalpina

-

-

-

-

Ceata ce s-a lasat dupa ploaie

-

Si cea mai reusita fotografie de la "shoting'ul" de pe malul Lotrului

Ultima zi, si cea de intoarcere, a fost din pacate o zi trista. Supapa se pare ca se dereglase mult prea tare si fara sculele necesare nu aveam ce face. Asa ca am parasit grupul, insotit de Bucea si am luat-o incet spre casa. Dupa ce am ajuns pe asfalt si mergeam cu 90km/h mi se parea ca sunt calare pe o masina de cusut(cel putin sunetul cu asa ceva semana). Intr-un final am ajuns acasa si m-am impacat cu ideea ca daca nu se intampla nimica, prima mea excursie si intrunire nu era ceva de retinut. Insa cu toate aceste intamplari, sigur nu o voi uita de curand...

2 comentarii:

  1. Foarte frumoase poze. Chiar imi face o deosebita placere sa privesc tara noastra in imagini de calitate. Bravo Schumy!

    RăspundețiȘtergere