După o aversă ce ne face să îmbrăcăm costumele de ploaie până la Shellul din Sölden, începem ascensiunea pe Timmelsjoch, cel mai înalt pas din toată călătoria(2509m). Urcăm frumos pe un asfalt bun ce nu arată altitudinea la care suntem și înțelegem pentru ce se cere taxa. Peisajul sus e superb, dar cum coborâm în Italia devine și mai frumos.
După ce tracem de Ortisei, se observă primele culmi ale Dolomiților. Superb! De aici încolo, chiar daca drumul era cât se putea de apetisant am lasat-o moale și ne-am lăsat încântați de ce vedeam. Pe rând trec Passo Gardena, Passo Valparosa și Passo Falzarego.
După Cortina d'Ampezzo avem parte de un accident live. Un SUV cu niște oameni mai în vârsta zboară de pe șosea într-o curbă. Traficul îngheață un minut, toată lumea iese ok din mașină și lucrurile se pun iarăși în mișcare. Pe mine mă trece un fior rece la vederea celor întâmplate. După o grămadă de kilometri în care nu m-au deranjat decât două femei care împărțeau condusul cu vorbitul la telefon, parcă mi-e groază de șoselele patriei pline de te miri ce...
După Lienz începem să urcăm spre stația de taxare de pe Grossglockner. Înainte de ea, găsisem o cazare super la Gasthof Tauernalm și schimbasem ce rezervasem deja. Și a meritat pe deplin având în vedere ca am prins o camera de 4 persoane(am plătit doar una dublă) mare și curată, iar mâncarea atât la cină, cât si la micul dejun a fost foarte bună. Nici de priveliște nu ne-am putut plânge...